Baldovin Concept censured on Facebook

(ro- for English scroll down) Baldovin Concept a fost pentru o perioada in imposibilitate de a fi publicat pe Facebook. Probabil ca unii dusmani ai sigurantei femeilor au fost deranjati de articolele scrse aici in ultimul an, si l-au raportat masiv ca spam, desi continutul sau nu contine reclame si nu vinde nimic. La rugamintile mele, dvs. cititorii ati contraraportat ca spatiu sigur care nu incalca standarderele comunitatii, pentru care va multumesc.

Eng- Baldovin Concept was for some time banned to be published on Facebook. Probably some women's security enemies were disturbed by the last year's articles I wrote here and received multiple negative spam reports to Facebook, although its content doesn’t contain advertising or any kind of commerce. But due to my asking for help, you the readers counter-reported this space as safe, not going against the Facebook Community Standards, so I thank you for that.

28 iunie 2009

Legile. O sumara incursiune generala asupra functionarii Ju$titiei


Inainte de a oferi descrierea unui exemplu concret de functionare a Ju$titiei voi face o sumara analiza a sistemului juridic in relatie directa cu cetateanul. Pentru mine legislatia este copia fidela sau chiar identica a relatiei dintre Constient si Inconstient la nivel de psihic global. Ca produs al psihicului si ajutat de o inteligenta perfida in fond statul nu poate sa fie altceva decat aceasta relatie. Imi vine in minte cazul enuntat de Freud cu un subiect caruia i s-a cerut in starea de hipnoza sa desfaca umbrela la cateva minute dupa ce se va trezi. Chiar asa s-a intamplat. La intrebarile asistentei cu privire la sensul gestului sau subiectul a raspuns senin : „asa mi-a venit”. In acelasi mod functioneaza si statul doar ca reteaua de circulatie a comenzilor este mult mai complexa si vizeaza nu doar cateva minute ale hipnozei ci o viata intreaga. Acel „asa mi-a venit” e de fapt iluzia de libertate pe care sistemul o ofera in mod perfid oricarei profesii. Ca mostenitor al statului sclavagist clasic statul neosclavagist contemporan si-a raspandit interesele pe cale inconstienta in cele mai ascunse parti ale societatii.

Fiecare profesie este menita fie sa produca bunuri/satisfactii diferite stapanilor fie sa supravegheze productivitatea sclavilor sau sa se scada moralul in asa fel incat sa le piara ideea de revolta. „Asa mi-a venit” o resimte fiecare sclav atunci cand nu munceste, cand se plictiseste si cand nu se simte bine daca nu executa comenzile stapanilor. Un astfel de sentiment este indispensabil pentru functionarea economiei generale. El are in spate un intreg sistem de dezumanizare care se intinde pe mutilarea spirituala a unor generatii intregi. In realitate traim intr-un Matrix menit sa satisfaca nevoia unora de a calatori pe luna, de a se refugia in resedinte luxoase si, in final de a avea un rival sau un semen la picioare pe care sa il umileasca si din care sa extraga sentimentul de putere. O astfel de ultima nevoie nu are nici un scop in zilele noastre doar ca acestea sunt reflexele vechilor mari jefuitori numiti seniori, stramosi ai actualilor cyborgi care le-au transmis aceasta molima morala. Jefuirea si inrobirea comunitatilor inocente este baza civilizatiei dar in locul vechilor asedii astazi avem statul care este mult mai eficient decat jefuirea prin forta armata. Regulile, procedurile si in principal legislatia este instrumentul ce a luat in buna parte locul vechilor arme de foc insa, dupa cum cauza supravietuieste in efect acestea au ramas in continuare suport fidel neojefuitorilor de lux.



Doua legi nescrise si nespuse insa universal aplicabile cu ajutorul celorlalte sunt importante in legislatie. Prima este ca stapanul are voie sa fure de la sclav. Tipul asta de hotie permisa in cazurile privilegiatilor social se numea in trecut "Drept divin". Astazi „dreptul divin„ se manifesta pur si simplu ca merit artificial, merit in absenta concurentei si dat de stapani lor insisi. Ce-a de-a doua este ca sclavul nu are voie sa fure de la stapan si nu are voie sa incerce sa isi recupereze paguba. Aceste doua legi inumane sunt continutul latent, nespus al Ju$titiei iar toate celelalte legi spuse sunt menite sa le carpeasca si sa le ascunda de ochii lumii pe acestea.


Constitutia este baza legislatiei. Acolo sunt prezentate legile de baza dupa care functioneaza statul. Nicaieri in acest cod fundamental de legi nu este prezentata o astfel de realitate. Ba dimpotriva. La prima citire orice constitutie convinge cititorul ca asa ceva este cu adevarat imposibil desi in acest mod functioneaza efectiv statul tehnologic contemporan. Pornind de la functionarea latenta a acestor legi statul a creat un intreg stufaris de alte legi care sa le mascheze caracterul discriminatoriu si inuman al acestora si sa le cosmetizeze putin, sa le dea un aspect natural. In continutul manifest al legislatiei exista patru tipuri de legi sau drepturi ale cetateanului.

  1. Cele mai importante pentru minoritatea stapanilor sunt legile constrangatoare si abuzive care in principiu se refera la ce au stiut foarte bine sa faca stapanii: sa colecteze impozitele sau taxele din care sa isi creeze situatia lor de paraziti sociali. Orice reglementare si orice limitare a comportamentului cetateanului cu ajutorul legislatiei ascunde un astfel de interes. Acest tip de legi in plan concret micsoreaza libertatea omului de rand si o maresc pe cea a privilegiatilor sociali. Pornind de la nevoia nativa a omului de a se asocia in grup si de a-si crea legi de convietuire, adica de necesitatea constrangerii, statul discriminatoriu isi permite cresterea nivelului de constrangere. Institutii ca presa sau votul iau pulsul cu privire la gradul de acceptare sau de nemultumire fata de aceste supraconstrangeri in asa fel incat sa previna revolta sclavilor. Cei care nu au suficienta inteligenta incat sa le poata anticipa scopurile nesatioase nu isi pot imagina o astfel de escrocherie generalizata a civilizatiei si astfel totul se face foarte discret. In ce masura statul clasic si contemporan are nevoie de astfel de cetateni adormiti pe jumatate sau cu un nivel intelectual scazut am aratat aici.
  2. Altele legi sunt drepturi artificiale (ale omului) deoarece practic nu aduc nimic nou starii naturale a omului. Ele sunt menite sa acopere increderea celorlalte in ochii sclavului manipulabil dar care de fapt reprezinta realitatii naturale ale vietii. De exemplu "dreptul la viata, la casatorie, la bautul de apa, respiratul de aer " cu pretentia inconstienta ca astfel de realitati ale vietii insasi ar fi beneficii pe care chipurile le-ar acorda statul.
  3. Altele sunt partial aplicabile sau inaplicabile deoarece nu exista socialmente conditiile pentru aplicarea lor. Ele sunt puse acolo pur si simplu ca masura de propaganda necesara increderii in sistem si niciodata nu vor aduce concret rezultatul promis. Cumva ele sunt menite sa ofere ceva drepturi nenaturale sclavului dar in realitate asa ceva nu se poate intampla deoarece aceste drepturi sunt cele care momesc sclavul sa ofere munca lui la schimb . Asanumitul „drept la locuinta” sau ceva de acest gen exista doar pe hartie. Exista case care seamana mai mult a barloguri decat a locuinte inclusiv in tarile dezvoltate. Daca sclavul inceteaza subit sa mai fie productiv atunci acest drept dispare ca prin minune si omul nostru isi pierde locuinta cat ai zice peste. Bancile cu sistemele creditelor si ipotecilor functioneaza perfect in acest sens.
  4. Alte legi sunt inselatoare si contradictorii cu propria lor enuntare. Ele dau impresia ca ofera drepturi cetatenilor dar de fapt ele ascund actiunea sistematica de manipulare si dezumanizare. De exemplu "dreptul la educatie" este pur si simplu obligatia la a deveni eficient si a te obisnui cu munca in fabrica inca din frageda pruncie. De asemenea "dreptul la informatie" functioneaza doar cand este vorba de informatii trecute prin filtrul manipularii. Informatii intime despre functionarea institutiilor, despre viitoare proiecte sau legi sunt tinute discret in afara atentiei cetateanului de rand sau clasate ca secrete de stat. Faptul ca spatiul urban se sufoca cu monitoare pe care ruleaza obsesiv stiri politic(ianist)e si reclame comerciale este prezentat ca o respectare a autoritatilor a acestui "drept fundamental" al cetateanului. In realitate acest „drept la informare” este de fapt o nevoia lacoma a autoritatilor pentru manipulare. Ceea ce este cu adevarat important de stiut pentru omul de rand, zonele obscure ale sistemului, luarea deciziilor politice, functionarea monedei sau studiul amanuntit al legislatiei nu mai apartine „dreptului la informatie”. Atunci acest "drept" dispare ca prin minune si astfel isi arata adevaratul sens.


In urmatorul articol voi continua aceasta descriere generala a modului in care functioneaza Ju$titia cu analiza unui caz concret.





Niciun comentariu:
Write comments

Popular Posts

Etichete