Baldovin Concept censured on Facebook

(ro- for English scroll down) Baldovin Concept a fost pentru o perioada in imposibilitate de a fi publicat pe Facebook. Probabil ca unii dusmani ai sigurantei femeilor au fost deranjati de articolele scrse aici in ultimul an, si l-au raportat masiv ca spam, desi continutul sau nu contine reclame si nu vinde nimic. La rugamintile mele, dvs. cititorii ati contraraportat ca spatiu sigur care nu incalca standarderele comunitatii, pentru care va multumesc.

Eng- Baldovin Concept was for some time banned to be published on Facebook. Probably some women's security enemies were disturbed by the last year's articles I wrote here and received multiple negative spam reports to Facebook, although its content doesn’t contain advertising or any kind of commerce. But due to my asking for help, you the readers counter-reported this space as safe, not going against the Facebook Community Standards, so I thank you for that.

18 ianuarie 2018

2.4. Cauza tehnologica pentru evolutia sclaviei

Manifestul societăţii automatiste  

 

2.4. Cauza tehnologica pentru aparitia subordonarii salariale



Acest articol este continuarea celui precedent

Sclavia clasica a fost abolita recent in istorie, cu putin mai mult de un secol in urma. Am vazut totusi ca abolirea ei nu s-a produs dintr-o data, ci treptat. Instaurarea Crestinismului ca religie oficiala in stat a implicat inlocuirea sclaviei clasice cu sclavia libera a feudalismului. Acesta a fost o sclavie mascata in sensul ca subordonatului medieval (numit serb sau taran liber) indeplinea niste ordine pentru a i se permite sa traiasca. Iar zilele neplatite de lucru pentru folosul feudalului sau darile catre acesta, in conditiile in care el se declara stapan peste toate pamanturile proxime, sunt indicii ale transformarii sclaviei si nu a eradicarii sale in fapt. Folosirea lor presupunea plata unui anumit tribut catre „proprietar”. Diferenta fata de sclavia clasica a sechestrarii la locul de munca nu e atat de mare pe cat ar parea. Nici taranului „liber”/serbului medieval nu i se permitea sa traiasca normal pe pamanturile Europei, precum nu i se permitea nici sclavului clasic.

Morala crestina a dezavuat profund sclavia clasica, la fel cum a facut si fata de imprumutul cu dobanda. Din acest motiv ea a existat doar sporadic in Europa in perioada postconstantineana, la fel ca si camataria. Aceste practici au fost exceptii tolerate din lipsa de instrumente pentru a le combate total. Din acest motiv sclavia clasica de secol 19 din Europa era mult mai restransa numeric decat cea greco-romana. Ea se practica doar in familiile alese si pentru munci mai simandicoase decat cele antice. Grosul economiei europene era deja comutat catre sustinut de taranii „liberi” ai feudalismului agricol, si de muncitorii „liberi” specifici erei industriale. In Europa insa dezgustul pentru sclavia clasica era deja larg raspandit in randul claselor de jos.

Doar in Americi economia era integral sclavagist-clasica din cauza lipsei experientei unei perioade de civilizatie clasica, precum in Europa. Populatiile bastinase descoperite de europeni in „lumea noua” aveau o cultura primitiv-antica. Pe langa acestia, noii stapani ai Americilor au importat masivi sclavi din Africa. Acestia erau oameni cu aceeasi mentalitate preclasica (li se spunea barbari), incapabili de revolte si de asocieri pentru a se organiza. Ei nu erau in momentul recrutarii ca sclavi atat de revoltati pe sistemul sclavagist deoarece nu cunosteau un altul mai bun. Dar, ca si in cazul sclavilor antici europeni, si cei neeuropeni au ajuns la aceleasi probleme psihopatologice de sorginte depresiva dupa cateva generatii. Ulterior, si ei au ajuns sa se revolte. In cele din urma sclavia clasica a fost interzisa prin lege, initial pasnic in Europa si apoi ca urmare a celebrului razboi Nord-Sud in SUA.

Dar, desi a fost declarat un razboi moral pentru eliberarea sclavilor, totusi miza sa principala nu a fost una principial morala. Factorul moral a fost folosit pe post de pretext de incepere si continuare a lui. In cazul de fata s-a intamplat o coincidenta fericita ca moralitatea si profitul sa aiba acelasi interes de abolire a sclaviei clasice. De fapt, se stie ca in campul afacerilor moralitatea este un comportament foarte firav… Pur si simplu industriasii nordici din SUA au observat ca fostii sclavi fugari din sud ajunsi liberi erau mult mai profitabili decat muncitorii locali. Raspandirea „libertatii” in randul sclavilor sudici a fost doar o momeala care avea sa le provoace un soc cultural la fel de mare precum cel experimentat de stramosii lor odata deportarea din Africa. Asadar acest razboi a fost de fapt unul de transformare a acestora din sclavi clasici in sclavi salariali.

Aceasta mutatie sociala s-a datorat aparitiei erei industriale, incepand din Renastere si consolidandu-se in secolul al XVIII-lea. Ea a constat in automatizarea muncilor facute in general de sclavii clasici. Aceste munci au fost preluate de masini asa ca sclavia clasica a trebuit sa se redefineasca conform cu noile cerinte economice.

Incepand de atunci, automatismele tehnologice, liniile de productie si masinile au produs o revolutie economica uriasa in societatea civilizata. Daca comparam masinile de peste 100 de cai putere ale erei moderne cu insisi caii pusi la tractiunea vehiculelor specifice erei clasice, atunci ne putem forma o viziune despre rolul profitului superior care a permis inlocuirea calului cu masinile. Aceasta este cea mai importanta cauza pentru inlocuirea sclaviei clasice. Prin manuirea masinilor, un muncitor industrial sau digital reuseste sa faca aceeasi munca facuta de un grup de sclavi clasici in agricultura, mult mai rapid si singur.

Dar toate aceste beneficii au venit si cu o parte intunecata. Si proprietarilor de sclavi si sclavilor li s-a pus in spate un nou tip de presiune: presiunea subliminala. Sclavia clasica ameninta simplu: „Executati ordinele sau veti fi pedepsiti in caz de refuz!”. Subordonarea industriala moderna ameninta mult mai difuz, dar si mai cinic: „Lasati conservatorismul si fatalismul! Deveniti mai activi! Deveniti mai educati si mai indemanatici cu noile instrumente de lucru! Cine nu face fata va fi aruncat la gunoi”

Miza era profitul cat mai mare. Iata cum, in acel moment, drumurile moralitatii si profitului s-au separat din nou; mentalitatea industriasa a schimbat forma clasica sclaviei intr-una de aparent liber schimb. Sclavia clasica practicata de anumiti „retrograzi sociali” nu era vazuta de noii oportunisti drept un bastion de imoralitate, asa cum o vedeau moralistii. Ea era vazuta ca o irosire a „resurselor umane” ce puteau fi mai productive decat in cazul practicarii agriculturii clasice. Pe langa asta, acele munci clasice au inceput sa fie inlocuite de masini. Acestea erau mult mai rapide si, prin urmare, mai profitabile.

Prin eliberarea de sclavia clasica, executantilor moderni de ordine li s-a inoculat iluzia ca au urcat o treapta sociala. Ei au devenit cam ce erau supraveghetorii de sclavi inainte. Din ultimii pe scara ierarhiei transmiterii ordinelor, ei au ajuns penultimii; au devenit supraveghetori de masini. Au invatat sa foloseasca volanul, maneta, mouse-ul, si diferite alte butoane, la fel cum predecesorii lor foloseau biciul sau diferite arme cu care sa-i faca cat mai profitabili, in trecut. S-a produs astfel o crestere de nivel.

„Eliberarea” vechilor sclavi prin abolirea sclaviei clasice a fost de fapt o evolutie a acesteia inspre doua noi calitati specifice atat erei industriale cat si celei digitale contemporane. Prima este cea a antrenarii sclavului clasic pentru manuirea masinilor industriale sau, mai recent, digitale. Lucrul cu aceste masini este mult mai complex decat lucrul cu instrumentele rudimentare din agricultura, specifice sclaviei clasice. Manuirea lor necesita creativitate, solutii gasite pe moment si, prin urmare, stres. Din aceasta cauza, executantii moderni de ordine nu mai pot presta o munca sustinuta pe o perioada de timp echivalenta cu ziua lumina, precum sclavii clasici. Ei nu puteau decat sa faca decat o munca de rutina, in agricultura sau la vaslit corabii.

Perioada de activitate depusa de executantii moderni de ordine trebuie urmata si de o perioada de odihna au chiar distractie. Cele 8 ore de libertate primite de executantul modern de ordine sunt parte din acea doza de proprietate in plus pe care stapanii moderni au acceptat sa le-o ofere in urma noilor negocieri specifice erei moderne. Dar chiar si aceste 8 ore s-au obtinut in urma unor celebre greve prelungite ale muncitorilor la sfarsitul secolului al XIX-lea, la Chicago. Pana atunci numarul de ore de lucru era de 12. Pentru acel moment scaderea numarul de 12 la 8 ore de lucru parea multumitor pentru muncitori. Desi protestele s-au soldat cu mai multi morti dupa ciocnirile muncitorilor cu politia (mai multe detalii despre acest eveniment pot fi aflate aici:), cele 8 ore de lucru s-au dovedit a fi multumitoare si pentru angajatori. De atunci toata lumea a ramas cam pe acelasi ritm de 8 ore munca, 8 ore somn si 8 ore de libertate, sau un raport de 1/3 in cazul in care se depaseste numarul de 8 ore.



Angajatorii de la Chicago s-au lacomit odios, preferand sa sperie grevistii cu politia, si facand victime in ambele tabere. Insa, per total, asa cum se intampla de fiecare data in cazul grevelor, ei aveau profit mare chiar si cu aceasta limita de ore. Oricum, de atunci si ei au inteles ca sclavul salarial modern are nevoie de un timp mai mare de odihna. E mult mai profitabil sa-i dai libertate superioara si pauza sclavului decat sa-l tii legat de munca continua si sa dea randament inferior. Din pacate sunt prea multe locuri de munca astazi unde acest raport de 1/3 este abuzat. Intarirea fortelor represive nu va rezolva situatia revoltei ce se pregateste in sufletul acestor abuzati.

Dat fiind statutul de inferior sau damnat social, sclavul clasic nu putea iesi dintr-o anumita stare de resemnare fatalista. O astfel de atitudine insa era total neproductiva atat pentru era industriala cat si pentru cea digitala de astazi. In felul acesta, in loc de un sclav total obedient, dar incapabil de a presta o munca mai eficienta, a aparut acest executant modern de ordine, care isi negociaza libertatea. El isi poate da demisia si se poate retrage o perioada mai lunga sau mai scurta din statutul de servitor. In loc sa fie tinut cu forta si sa dezvolte sentimente de razvratire catre noii stapani industriali, acestia au dezvoltat strategia angajarii, exploatarii si concedierii. Acordarea libertatilor muncii salariale a fost o solutie de contracarare a acestor predispozitii naturale ale subordonatului de razvratire si razbunare pe superiorul ierarhic. Subordonarea salariala moderna ii permite concediul temporar platit, demisia si chiar demiterea temporara pentru a se linisti, pentru a se reentuziasma si eventual pentru a o lua de la capat la un moment dat. Pentru a intampina acest apetit al executantului modern de ordine spre reentuziasmare si reprofitabilitate sistemul a dezvoltat industria divertismentului si promisiunilor mincinoase despre care voi scrie in urmatorul articol.




Niciun comentariu:
Write comments

Popular Posts

Etichete